Romania-Turism

Dansul calusarilor vine in negurile timpului, fiind de origine precrestina. Dansul a fost legat ca origine si de stravechiul cult al Soarelui.
Cu toate ca de Rusalii se sarbatoreste Pogorarea Sfantului Duh, romanii au asociat acestei sarbatori si semnificatii magice.

Ropotinul
O importamta sarbatoare a oltencelor,cand imbinau munca cu petrecerea,era martea din a treia saptamana dupa Pasti..Se numea Ropotinul testelor pentru coacerea painii,turtei si malaiului de-a lungul unui an…Femeile,adunate mai multe laolalta pe parti de sat sau pe neamuri,framantau bine lutul,il inmuiau cu apa si il amestecau cu pleava..Din acestea modelau apoi,sub forma unor clopote sau platose mai bombate,testele de copt painea..
Dupa zvantarea testelor la soare,femeile netezeau lipindu-le cu lut fin pentru a nu se crapa la temperaturi inalte,le impodobeau cu ramuri verzi si flori de camp,le asezau pe foi de lipan…In aceasta zii se confectionau din lut si capacele cu care astupau gura sobelor si cuptoarelor de copt paine..Dupa terminarea lucrului,femeile petreceau,cu mancare si bautura ,fara sa neglijeze stropitul (cinstitul) testelor cu vin…In ziua Ropotitului testelor,femeile credeau ca au dreptul sa se poarte mai aspru cu barbatii..Tehnica prelucrarii lutului cu mana in exclusivitate de femei intr-o anumita zii a anului,numeroasele obiceiuri si credinte legate de modelarea si folosirea testului etc.sunt reminiscente ale neoliticului ceramic si agricol cand dreptul de a prelucra si modela figurinele de lut apartinea in exclusivitate femeii…( Oltenia,Muntenia,Dobrogea)..

Obiceiuri Pascale

Unul dintre obiceiurile prezentate este pomana făcută în memoria celor trecuţi la cele veşnice, în Joia Mare. Se crede că, în această zi, se deschid mormintele şi spiritele celor adormiţi vin la familiile lor şi petrec Paştele cu cei vii, unde rămân până la Rusalii. Altă credinţă este aceea că vin „joimăriţele“ şi verifică dacă femeile şi fetele şi-au tors cânepa. Menirea lor este să le pedepsească pe cele leneşe. În comuna Izbiceni, obiceiul a supravieţuit sub forma colindului „Câlţii mâţii“. Încondeierea ouălor, obicei precreştin perpetuat peste timp, este una dintre cele mai reprezentative tradiţii practicate în satele judeţului Olt.

Obiceiul dăruirii de ouă la masă în ziua de Paşte de către fini naşilor, dar mai ales, la horă, de către fete feciorilor. Astăzi, obiceiul dăruirii a cunoscut modificări şi au apărut şi sărbători săteşti de ciocnire a acestora. Adevărate întreceri sunt şi pentru a realiza ouă cât mai ingenios încondeiate. Semnificaţia diferitelor motive „scrise“ are rădăcini străvechi. Printre acestea, amintim motivul solar (ca simbol al primăverii, al luminii şi al bucuriei de viaţă), „calea rătăcită“, „hora“, „Naşterea Domnului“, crucea sau „Scena Învierii“.

Spălatul feţei de Paşte aduce sănătate

Alt obicei prezentat este spălatul ritual pe faţă în dimineaţa de Paşte. El se face într-un vas în care s-a pus apă neîncepută, un ou roşu şi un ban de argint pentru a fi sănătoşi tot timpul anului. Tot sănătate aduce şi călcatul pe iarbă proaspătă şi pe o bucată de metal în dimineaţa Paştelui, imediat după întoarcerea de la slujba de Înviere.